Istoria Municipiului Bailesti

Istoria unei localitati, ca si cea a unui popor, incepe de obicei prin descrierea pamantului pe care s-a format si a evoluat: se observa asezarea, aspectul fizic, apele ce o strabat, clima si bogatia acesteia. in cele ce priveste atestarea documentara a localitatii, Bailesti, aceasta a avut loc pentru prima data la 4 ianuarie 1536, in timpul domniei lui Radu Paisie si aminteste ca Bailestiul exista inca din vremea domnitorului Mircea cel Batran (1386-1418).

Fiind o localitate destul de cunoscuta prin targurile saptamanale sau balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori pentru acea perioada, Bailestiul se gaseste in documente cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti, intocmita de Anton Maria del Chiaro, dupa o harta anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino, in anul 1718, ori prima harta geografica a Olteniei, intocmita in anul 1722, de catre F. Schwantz.

La inceput vatra satului era in punctul „Turtani”, in „Valea lui Traila”1. incepand cu finele anului 1828, vatra este mutata in actualul loc, unde proprietarul mosiei, printul Gheorghe Stirbei, a trasat personal strazile paralele, cu intersectii perpendiculare largi, incat sa „se poata intoarce carul lung dintr-una”, spunand ca odata, peste ani, Bailesti va deveni un oras frumos. in noul sat, pe actuala vatra, s-a creat „Slobozia Bailesti”, unde cei nou veniti sa se aseze aici au primit 800 stanjeni patrati loc de casa si scutire de anumite obligatii pe trei ani.

In acest cadru au venit un numar mare de locuitori din satele vecine, care si azi poarta numele satului de unde au venit (Urziceanu, Motataianu, Bistriceanu, Saceanu, Corlateanu, Negoianu, Coveianu, Sapaceanu, Maceseanu, Galiceanu, Poienaru, Tunaru, Ghidiceanu, Vartopeanu, etc), precum si un insemnat numar de transilvaneni (Ungureanu, Ardeleanu, Munteanu, etc) si mai ales bulgari de nationalitate romana din sudul Dunarii, romani ce se reintorceau acasa, dupa ce trecusera Dunarea la turci, din cauza vietii grele de acasa, precum si bulgari neosi care au venit cu rudele si prietenii lor romani.

Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921, s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti (in acea perioada era cea mai mare comuna rurala din tara) in comuna urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul 1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise.

Principalele evenimente ale istoriei poporului roman de la mijlocul si din a doua jumatate a secolului al XlX-lea, Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Razboiul de Independenta, la al caror succes si-au adus contributia si locuitorii localitatii Bailesti, au construit punctul de plecare al unei aprige lupte pentru desavarsirea unitatii nationale.

In acest context se inscrie o mai veche dorinta a locuitorilor acestei stravechi asezari romanesti: trecerea localitatii de la statul de comuna rurala la comuna urbana, dorinta ce a avut drept suport intreaga sa evolutie de-a lungul istoriei. Era la inceputul sec XX-lea, cea mai mare comuna rurala din tara, cu un potential economic, remarcabil.

Cel care a propus in Senat acordarea statutului de comuna urbana localitatii Bailesti a fost Constantin Argetoianu. La 27 August 1920, localitatea Bailesti s-a transformat in oras, votul fiind cu o majoritate covarsitoare. in data de 4 iulie 2002, orasul Bailestiul este declarat municipiu.

ATESTAREA DOCUMENTARA A LOCALITATII

Privind atestarea documentara a localitatii Bailesti, aceasta a avut loc pentru prima data la 4 ianuarie 1536, in timpul domniei lui Radu Paisie si aminteste ca orasul Bailesti exista inca din vremea domnitorului Mircea cel Batran (1386-1418). Fiind o localitate destul de cunoscuta prin targurile saptamanale sau balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori pentru acea perioada, localitatea Bailesti se gaseste in documente cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti.

Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921, s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti (in acea perioada era cea mai mare comuna rurala din tara) in comuna urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul 1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise.

Principalele evenimente ale istoriei poporului roman de la mijlocul si din a doua jumatate a secolului al XlX-lea, Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Razboiul de Independenta, la al caror succes si-au adus contributia si locuitorii localitatii Bailesti, au construit punctul de plecare al unei aprige lupte pentru desavarsirea unitatii nationale. in acest context se inscrie o mai veche dorinta a locuitorilor acestei stravechi asezari romanesti: trecerea localitatii de la statul de comuna rurala la comuna urbana, dorinta ce a avut drept suport intreaga sa evolutie de-a lungul istoriei.

OICONIMUL BAILESTI

Istoricii nostrii au scris ca satul este o formatiune istorica in care oamenii sunt rude. „Satul nu este un numar de indivizi care s-au adunat pentru un castig sau fiindca s-au supus unei porunci intr-un anumit loc, ci este de la mosi, de la mosie si numele chiar al satului este acela al stramosului, al intemeietorului” asa cum spunea Nicolae Iorga . In sensul celor exprimate mai sus, conform traditiei au fost transmise din generatie in generatie o serie de variante.

Conform uneia dintre ele, numele de Bailesti ar fi legat de numele unui cioban pe numele lui Baila, de loc din Marginimea Sibiului, si care, in procesul de transhumanta, s-a stabilit cu mioarele lui la rasarit de actuala vatra a localitatii, punand bazele unei asezari care ii poarta numele. Potrivit unei alte legende, inainte ca Barbu Stirbei sa puna temeliile solide ale acestui sat, se gasea pe aceasta mosie un oarecare Iliescu. Acest Iliescu, mai instarit decat ceilalti locuitori avea mari cirezi de vite. Locuitorii din satele vecine cand veneau sa lucreze pe mosie sau sa cumpere vite, spuneau ca merg la „boii Iliestilor”.

Cu timpul, prin contopirea celor doua cuvinte „boi” si „Iliestilor”, a rezultat numele localitatii. De asemenea, o alta legenda pastrata in memoria colectiva, se refera la existenta in timpuri indepartate in zona Bailesti a unor balti cu ape tamaduitoare „baile lesesti”, de la care si-a capatat numele localitatea.

ASEZARE GEOGRAFICA

Localitatea Bailesti s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, in partea cea mai manoasa a Campiei Olteniei, la o distanta de 57 km sud-est de Craiova si la 32 km nord-est de Calafat. Aceasta campie, mai tarziu, ii va purta numele si se va numi Campia Bailesti.

Daca privim asezarea orasului Bailesti, numai in legatura cu pozitia in tara noastra, constatam ca localitatea ocupa o pozitie in sud-vestul tarii, fiind aproape de Dunare, care face hotarul cu Bulgaria si la mare distanta de granita de nord. Se afla intr-o zona care, odinioara, era acoperita de paduri, dovada fiind existenta in peisajul asezarii a unor palcuri izolate de arbori seculari, unele disparute in perioada anterioara anului 1989.

Prin resursele sale, municipiul Bailesti a permis locuirea lui din vremurile stravechi, constituind, dupa aceea, un punct de atractie pentru populatiile din sud si un loc de popas pentru numerosi calatori de la Calafat la Bechet si mai departe.

Asemenea Craiovei, asezat in mijlocul Campiei Olteniei, reprezinta un punct de observare si supraveghere a circulatiei de-a lungul Dunarii, intre Portile de Fier si Gura Vaii.

In prezent, localitatea Bailesti ocupa o suprafata de 16376 ha si are o populatie de 20900 de locuitori.

RELIEFUL

Municipiul Bailesti s-a dezvoltat pe un ses intins, cu o panta lina, de la nord la sud, strabatut pe mijloc de cursul de apa al paraului Balasan. Zona Bailesti face parte din sectorul Campia Dunareana, alcatuita din campuri largi acoperite cu depozite leosaide, pe care apar numeroase dune cu terase bine conturate (ale Dunarii si ale afluentilor ei principali) si cu lunci largi, inundabile.

Campia Bailestiului prezinta cea mai tipica etalare de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul de opt terase ale Dunarii si se divide in patru subunitati de relief. Orasul Bailesti se afla in subunitatea aflata la vest de Desnatui si la sud de linia care strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Galicea Mare, Silistea Crucii si Giurgita. Din punct de vedere morfogenetic, Campia Bailestiului se prezinta ca una de acumulare si eroziune, raportat la actiunea Dunarii in trecut si ca una de acumulare daca referinta este la actiunea principala actuala si mai veche a vantului.

Ca o caracteristica a reliefului, se observa prezenta unor flancuri asimetrice ale dunelor cu culmi inguste sau culmi aplatizate, gen microplatouri, unele dintre ele impropriu fiind numite dealuri sau maguri: „Grindu Mare”, „Grindu lui Ghiorghisan”, „Grindu lui Dobre”, „Magura Cilieni”, „Magura Mica”, „Magura viilor”, multe afectate, ca urmare a lucrarilor intreprinse pentru ameliorarea solurilor4.

CLIMA

Din cauza pozitiei geografice sud-vestul tarii si vestul depresiunii arcului Carpato-Balcanic in Campia intinsa a Olteniei, fara adapostul muntelui si departe de o mare calda, chiar de Marea Neagra, arata de la inceput ca localitatea Baii esti, ca de altfel judetul Dolj, se afla mai mult intr-o zona a climatului cu caracter temperat continental, cu veri, in general, foarte calduroase si cu ierni friguroase.

Dominante sunt masele de aer maritim-mediteranean si umed-oceanic si influenta maselor estice de aer uscat. Toate aceste elemente dau climatului din zona Bailesti si unele nuante ale climatului submediteranean sau banatic ce caracterizeaza, de fapt, climatul din sud-vestul tarii.

EVOLUTIA ORASULUI BAILESTI

Desavarsirea unitatii statale, in 1918, a deschis perspective noi de dezvoltare a intregii societati romanesti6. La sfarsitul primului razboi mondial economia ajunsese insa intr-o situatie extrem de critica, inclusiv in zona Bailesti, aflata sub ocupatie germana. Se secatuise intregul stoc de cereale, astfel ca nu se mai putea asigura nici samanta pentru cultura viitoare si nici hrana pentru populatie, fara a ne mai gandi la necesitatile reclamate de industrie.

Pagubele provocate de razboi, jafurile practicate de ocupanti, insuficienta bratelor de munca si a inventarului agricol in gospodariile taranesti, au dus la o scadere considerabila a productiei agricole, care s-a repercutat negativ asupra comertului intern, cat si a posibilitatilor de export. Aceasta situatie a determinat luarea unor masuri urgente de redresare a economiei. Printre ele, si reforma agrara. Datorita interesului manifestat de stat si particulari, incepand cu 1920, s-a observat in viata economica a tarii si a zonei Bailesti o serie de semne de inviorare, care au devenit mai vizibile un an mai tarziu.

Economia orasului Bailesti avea atunci un caracter dominant agricol, dat fiind faptul ca 87% din locuitori se ocupau exclusiv cu agricultura. Reforma agrara din 1921, legile adoptate privind ridicarea prohibitiei la exportul de cereale leguminoase si derivatele lor, si a taxelor pe animale au constituit tot atatea stimulente pentru cresterea suprafetelor cultivate si a productiei de cereale, astfel incat, Bailestiul avea cea mai mare suprafata agricola dintre toate localitatile judetului Dolj, ocupand un loc de frunte din acest punct de vedere, in economia Olteniei si a tarii.

Produsele agricole erau valorificate prin oborul de cereale si targul de vite de la Bailesti. in circumscriptia Camerei de Comert si Industrie Craiova, Bailestiul figura printre cele mai importante oboare si targuri din Oltenia. An de an s-au realizat importante tranzactii de cereale in oborul de la Bailesti, intre micii producatori si comercianti, cat si intre marii proprietari si intreprinderile comerciale. Un rol important in dezvoltarea economica si in comert l-au avut bancile si comertul bancar7.

La Bailesti, comertul bancar sau creditele solicitate de cetateni, se obtineau prin bancile: Banca Bailesti, Banca Doljului, Banca „Dunarea”, Banca „Plugaru”, Banca Poporului s.a. Este perioada cand iau fiinta in Bailesti o serie de societati in nume colectiv cu caracter comercial sau lucrativ si o serie de mici ateliere, neinregistrate in Oficiul de Comert, cu profiluri diverse de prelucrare a lemnului, fierului, materialelor de constructii, mori de faina, de ulei si de prelucrare a pieilor de animale.

Trecut in randul comunelor urbane, in 1921, Bailestiul cunoaste o dezvoltare ascendenta, fapt reflectat si in cresterea sumelor alocate in bugetul local din bugetul central si din contributia locuitorilor. Statutul de comuna urbana a impus dotarea comunei atat din punct de vedere edilitar, cat si dezvoltarea unor institutii administrative, de cultura, sanatate si de servicii publice. Evolutia pozitiva a localitatii va stagna in 1941 cand, datorita situatiei internationale create, Romania a fost nevoita, pentru apararea independentei si refacerea unitatii statale, sa intre in cel de-al doilea razboi mondial.

Evolutia localitatii Bailesti de-a lungul anilor, afirmarea ei in toate planurile vietii economice, sociale si cultural-spirituale, realizarea principalilor indicatori calitativi si cantitativi minimali de definire a localitatii urbane-municipiu, au condus la realizarea visului a numeroase generatii de bailesteni, prin adoptarea de catre cele doua camere ale Parlamentului Romaniei, a legii prin care orasul Bailesti a fost declarat municipiu la 4 iulie 2001.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.