Băileştiul se modernizează cu fonduri europene

Oraşul lui Amza Pellea îşi întâmpină călătorii cu oameni în sufletul cărora umorul şi ospitalitatea au rădăcini adânci. Aproape că nu există localnic care să nu fie mândru de originile sale şi care să nu vorbească la superlativ despre actorul-emblemă a Băileştiului şi despre zaibăr, licoarea devenită brand. Şi pentru că se spune că, aşa cum sunt oamenii, sunt şi locurile, când cutreieri oraşul descoperi că te afli într-o localitate curată şi cochetă. În luna lui gerar, oamenii şi-au cultivat cu flori orice petic de pământ, iar trotuarele sunt pline de răsaduri ce aşteaptă cele dintâi raze ale primăverii pentru a da culoare străzilor.

Până în urmă cu câteva decenii, Băileştiul era o localitate căreia la început i s-a zis comună urbană, iar ulterior a devenit municipiu. De-a lungul timpului, al doilea oraş din Dolj ca mărime după Craiova a cunoscut toate etapele tranziţiei de la comună la municipiu. Astăzi, regresia demografică şi lipsa locurilor de muncă sunt cele mai stringente probleme.

„Dacă înainte localitatea noastră avea cu mult peste 20.000 de locuitori, regresia pe care o avem din punct de vedere demografic se simte şi la Băileşti. Ceea ce este dureros este numărul băileştenilor plecaţi în afară, proporţional, într-un fel anume, cu numărul românilor. Dacă Amza Pellea spunea că un băileştean era raportat la o mie de români, respectiv aveam 22.000 de băileşteni şi 22 de milioane de români, tot cam aşa stau lucrurile şi astăzi, în sensul că, dacă sunt aproape patru milioane de români plecaţi în străinătate, sunt şi 4.000 de băileşteni“,

a spus Costel Pistriţu, primarul din Băileşti.

De la 14.000 de locuri de muncă la 3.000

Mulţi dintre cei care au ales străinătatea au făcut-o în speranţa unui trai mai bun. După anii ‘90, fabricile şi-au închis porţile una câte una, iar în prezent au ajuns fier vechi. Dacă în anii 79 Băileştiul oferea locuri de muncă şi localnicilor din comunele învecinate, azi abia mai sunt 3.000 de oameni angajaţi în oraş.

„În anul 1979, localitatea noastră atât de bine polarizase economic, încât avea peste 14.000 de locuri de muncă. Ţinând cont că Băileştiul nu avea mai mult de 22.000 de locuitori, comunele din jurul localităţii noastre erau primele beneficiare ale locurilor de muncă oferite la nivelul municipiului. Este dureros ca de la peste 14.000 de locuri de muncă să rămâi cu aproximativ 3.000, dar acest lucru s-a întâmplat într-un timp relativ scurt. Privatizarea, aşa cum a fost ea înţeleasă, a distrus tot ceea ce avea fiecare localitate, nu numai Băileştiul, iar noii antreprenori nu au mai ţinut la acea direcţie normală a societăţii respective, ci au scos la vânzare tot felul de bunuri, în dorinţa de a face profit. Ne-am regăsit, la un moment dat, cu nimic, doar cu terenul pe care au fost amplasate“,

a mai spus primarul din Băileşti.

Dacă în 1979 aici funcţiona al patrulea combinat de porci pe ţară, ca număr de animale, ce avea până la 200.000 de capete, şi tot atunci Băileştiul obţinea o diplomă de excelenţă pentru cerealele păioase, nici industria nu era mai prejos. În Băileşti funcţiona o fabrică de piese turnate neferoase, Turnătoria, cum i se spunea, dar şi o fabrică de ansambluri pentru întreprinderile agricole din ţară. Şi ultima „perlă“ a industriei, SC Celule Electrice SA, care exporta în 23 de ţări produsele fabricate, se află acum în faliment.

Municipalitatea face eforturi să atragă noi antreprenori în oraş şi spune că pentru realizarea acestui deziderat trebuie să existe şi forţă de muncă calificată. Practic, unităţile de învăţământ ar trebui să ţină pasul cu cerinţele pieţei.

„Trebuie să ne aplecăm asupra educaţiei în zona aceasta de meserii pentru că orice antreprenor vrea să găsească potenţial calificat, vorbim de sudori, de mecanici, de oameni pe care piaţa îi cere. În momentul de faţă este nevoie de o analiză foarte corectă în care trebuie ţinut cont de cerinţa pieţei. În afară de 12 clase, absolventul ar fi bine să rămână şi cu o meserie şi cred că învăţământul dual ar trebui analizat foarte bine pentru că şcoala ar trebui văzută şi prin această oportunitate a meseriilor. Consider că factorii din educaţie ar trebui să îşi dea seama că aceşti copii ar trebui să primească oferta vieţii lor pentru că sunt puţin frustraţi că sistemul acesta nu le asigură ceva fiabil pentru ziua de mâine“,

a mai spus primarul.

20 de proiecte cu finanţare europeană pentru modernizarea Băileştiului

În afară de factorul uman, orice investitor are nevoie de o infrastructură care să îi asigure confortul. Autorităţile locale din Băileşti încearcă să asigure facilităţi celor care sunt interesaţi, dar una dintre cele mai importante, respectiv reţeaua de gaze, lipseşte.

„De foarte mult timp, din 2012, conducta magistrală trebuia să ajungă la Podul de la Calafat. Am făcut nenumărate demersuri cu cetăţenii ale căror terenuri au fost puse la dispoziţie pentru a putea fi introdusă acea conductă, dar nu ştiu de ce s-a sistat această investiţie. Canalizarea şi apa potabilă am reuşit să le îndeplinim pe fonduri europene, cu mici probleme în zona Balasan. (…) Primele proiecte au demarat în 2009, în primul exerciţiu financiar 2007-2014, cu fonduri nerambursabile. În primul exerciţiu financiar am beneficiat de fonduri nerambursabile de peste 16 milioane de euro“,

a spus primarul din Băileşti.

Pentru exerciţiul financiar 2014 -2020 au fost depuse peste 20 de proiecte integrate. Unul dintre acestea vizează îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi reducerea emisiilor de CO2 şi conţine şapte proiecte, printre care asfaltarea a 20 de străzi, modernizarea trotuarelor, construirea unei autogări şi a unor staţii pentru transportul public local, precum şi achiziţionarea de autobuze electrice pentru transportul public local.

Alt proiect vizează îmbunătăţirea serviciilor sociale, recreative şi de siguranţă în Băileşti. Acesta conţine mai multe componente, printre care construirea a două grădiniţe, a unui sat de vacanţă, precum şi realizarea unui dispecerat pentru întreaga localitate, respectiv dotarea cu 150 de camere de supraveghere video, pentru a creşte siguranţa cetăţeanului. Alt proiect care va fi implementat în Băileşti vizează optimizarea consumului de energie electrică. Prin acest proiect se vor monta 1.607 lămpi de tip LED, cu consumuri energetice şi emisii de CO2 scăzute. Tot printr-un proiect european va fi amenajată zona Parcului Balasan.

Proiectul prevede reutilizarea suprafețelor de teren din jurul celor două lacuri ale pârâului Balasan și transformarea acestora în zone verzi, zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru comunitate. Tot cu fonduri europene se urmăreşte reintegrarea în circuitul cultural a Teatrului de vară Sache şi Sucă, precum şi construirea a două săli de spectacole.

Primarul Costel Pistriţu spune că, prin toate aceste investiţii, speră să dezvolte Băileştiul în toate sectoarele lui şi să îl transforme într-un oraş atractiv atât pentru localnici, cât şi pentru investitori.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.